Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (2)

Dumitru Dan, primul globe-trotter român, a plecat pe jos în jurul lumii împreună cu alţi trei tineri colegi, Alexandru Pascu, Gheorghe Negreanu, Paul Pârvu şi au fost însoţiţi aproape 90000 km de câinele ciobănesc Harap.

Vezi Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (1)

Plecarea

Călătoria celor patru studenţi români a început la 1 aprilie 1910 la Bucureşti, pe o vreme ploioasă, şi avea să îi poarte pe meridianele globului, întâlnind la început de secol XX, personalităţi, culturi, şi populaţii diverse şi confruntându-se cu tot felul de situaţii periculoase, ori de-a dreptul amuzante.

"La 1 aprilie, o dată cu plecarea noastră, vremea se întunecase şi ploua mărunt, toţi patru eram în costume naţionale, opinci şi însoţiţi de credinciosul patruped Harap. Am ieşit din Bucureşti, îndreptându-ne spre Ploieşti - Braşov perpedes."

Tinerii români au călătorit purtând tricolorul românesc peste costumele naţionale şi încălţaţi cu opinci. Au străbătut pe jos peste 1500 de localităţi din 74 de ţări, de pe 5 continente, au parcurs pe puntea vapoarelor mii de kilometri, au traversat deşerturi de nisip şi de gheaţă, jungle africane şi pampasuri din America de Sud, cuprinzand 107 paralele (67° la nord şi 40° la sud) şi cele 360 de meridiane ale globului. Au rupt 497 perechi de opinci şi 28 de costume naţionale.

Pentru a se putea susţine material, au ţinut mici conferinţe-spectacol interpretând poezii, cântece şi dansuri româneşti în marile oraşe şi capitale ale lumii. Spectacolele erau acompaniate de multe ori de instrumente muzicale: cimpoi, drâmbă, armonică, caval, fluier, flaut. Au interpretat cântece şi dansuri precum "Banu Mărăcine", "Brâuleţul", "Resteiul", "Ciobanul şi Românul", făcând cunoscut folclorul românesc în toata lumea.

"Toţi se minunau de frumuseţea acestor jocuri, de multe ori eram rugaţi să repetăm spectacolul."

Pentru a participa la concursul organizat în capitala franceză, tinerii români s-au pregătit intens timp de 6 luni. Au studiat traseul, clima, mările şi oceanele, populaţiile, alimentele, monedele.

Au învăţat mai multe limbi străine, Pascu şi Negreanu - limbile orientale şi asiatice, Pârvu - limbile slave, iar Dumitru Dan - limbile moderne: franceză, engleză, germană, spaniolă, portugheză şi italiană.

Şi-au stabilit traseul în funcţie de evoluţia anotimpurilor, pentru a evita iarna. Au învăţat cântece şi dansuri populare româneşti. S-au echipat cu rucsaci, bastoane, lenjerie, revolvere, aparat de fotografiat, binoclu, partituri, mici instrumente muzicale, lanterne, lămpi electrice sau cu carbit.

Africa

Traseul prin Africa a fost foarte greu, căldurile tropicale le ardeau feţele, iar nisipul îi ardea la picioare. Opincile se laţeau din cauza temperaturilor foarte ridicate şi înaintau foarte greu. Sub potopul de raze fierbinţi ale soarelui au mers 18 zile prin deşertul arab şi pustiul sirian pe marginea Saharei.

La mici intervale venea câte o furtună de nisip care le bloca drumul, câteodata îngropându-i până la brâu. Apa le lipsea mai tot timpul, iar proviziile erau pe sfârşite. La distanţe mari mai întâlneau în cale câte o oază sau o caravana care îi mai aproviziona. Neobişnuiţi cu astfel de temperaturi, călătorii români au depus eforturi fizice extraordinare.

"În 11 zile nu am întâlnit pe nimeni, n-am băut apă proaspată, n-am văzut umbră de pom."

Călătorind prin locuri sălbatice

Drumul i-a purtat prin locuri de-a dreptul sălbatice, prin păduri şi locuri greu accesibile. Globe-troterii au făcut faţă unor "întâlniri" mai puţin plăcute, chiar foarte primejdioase, întâlnirile cu animalele sălbatice.

"În aceste păduri am avut de luptat cu lupii, cu maimuţele care sunt foarte numeroase. Noaptea, dormind în pomi, maimuţele veneau şi ne atacau, lovindu-ne cu mandarine, portocale, nuci de cocos şi chiar cu bucaţi de lemn. Veneau aşa de numeroase, încât trebuia să deschidem aparatul cu focuri bengali (focuri de artificii) să le speriem, altfel nu scăpam de ele. Tot pe aici, ne-am luptat cu şarpele cu clopoţei, şopârle zburatoare care îşi schimbă imediat culoarea şi şarpele cu ochelari, un fel de boa dar mai mare şi mai periculos. Pentru toate aveam specialitatea de a ne apara."

"În curând trecurăm marile păduri de brad sau stepele lugubre, care semănau a nu fi fost niciodată vizitate de oameni. Nu arareori, eram opriţi de câteva ridicături de pământ, toate prea perpendiculare pentru a le putea trece, fiind nevoiţi a face înconjur, pentru a relua drumul. Într-o noapte nu găsirăm nici un sat unde să dormim. Dar noaptea şi oboseala ne facură să ne stabilim în câte un arbore. Aici întinserăm hamacele bine întărite de arbori. Aici doar ne odihnirăm, ne fu imposibil să dormim din cauza fiarelor sălbatice care se auzeau urlând toata noaptea."

"Când am ajuns într-o pădure, noi ne întrebam dacă n-am da peste câţiva şerpi sau dacă vreun animal sălbatic nu ar da peste noi fără veste. Din când în când, câte un fruct copt căzând din copac ne făcea să tresărim, strângând revolverul în mână. Alteori dormeam în hamace, la lumina lunii şi vedeam umbre pe sub copaci. Stăteam nemişcaţi, cu atenţie să nu facem zgomot. Aşteptam de multe ori ziua fară să închidem ochii toată noaptea."

"Căutam sa ne culcăm în pomi. Aveam pături speciale făcute din plasă, hamace, şi dormeam noaptea în pomi. Prin ţările calduroase unde era o temperatură de +40° C, căutam să mergem noaptea cu făcliile aprinse ca să speriem fiarele. Ne culcam noaptea în pomi: fie în palmieri, fie în cocotieri, fie în arbori de pâine sau chiar în arbori coniferi."

Alaska

Călătoria în jurul lumii a fost foarte grea şi i-a purtat până la paralela 67°, la o temperatură de minus 40° C.

Când au ajuns în Alaska, era un frig de -37° C. Mâinile lor începură să se jupoaie din pricina gerului, cu toate că purtau mănuşi îmblănite. Proviziile erau îngheţate complet, în special carnea, care trebuia tăiata cu toporul.

Cicloanele de zăpadă îi acopereau până la genunchi chiar şi până la brâu făcându-şi cale cu o lopaţică. Credinciosul Harap a fost înhămat la o saniuţă şi le căra bagajele.

Întâlniri cu personalităţi

În timpul călătoriei, Dumitru Dan şi colegii săi au întâlnit oameni de stat, demnitari, diplomaţi, personalităţi marcante din diferite domenii, simpli secretari, agenţi de poliţie, lucrători în oficii poştale, doctori, preoţi sau comandanţi de nave.

Au avut ocazia să întâlnească reprezentanţi ai unor case regale, preşedinţi de ţări, guvernatori de state sau provincii, miniştri, consuli, comandanţi şi personalităţi militare, primari, preşedinţi sau directori de organizaţii sau de societăţi, secretari, poliţişti, bibliotecari, curatori de muzee, jurnalişti ...

Dumitru Dan, "ambasador" al României, se prezenta întotdeauna în faţa oficialităţilor, cât şi pe scenă, îmbrăcat în frumosul costum tradiţional românesc, decorat cu medalii şi însemne primite de-a lungul traseului, neuitând niciodată să-şi pună banda tricoloră pe piept. Atât în spectacole, cât şi la diversele întâlniri şi dineuri oferite în cinstea sa vorbea despre ţara sa natală, făcând cunoscute istoria, folclorul şi tradiţiile româneşti.

"Călătorind, depărtându-te cât mai mult de hotarele ţării şi cunoscând alte popoare, ajungi să înţelegi mai bine sufletul neamului tău." (Dumitru Dan)

• Regele Ferdinand şi Regina Maria a României
• Regele Alphonse al XIII-lea al Spaniei
• Preşedintele Cubei, Mario Garcia Menocal
• Preşedintele Venezuelei, Dr. V. Marquez Bustillos
• Comisarul regal al turismului în Spania, El Marques de Vega Inclan

• Guvernatorul Statului Maryland, Phillips Lee Goldsborough I
• Guvernatorul Statului New Jersey, James Fairman Fielder
• Guvernatorul Statului Indiana, Samuel M. Ralston
• Guvernatorul Statului Pennsylvania, John K, Fener
• Guvernatorul Statului Carolina de Nord, Locke Craig
• Guvernatorul Statului Puerto Rico, Dr. Arthur Yager

• Guvernatorul provinciei Havana, Cuba, Pedro Bustilio y Dominguez
• Guvernatorul provinciei Matanzas, Cuba. dr. Rafael Yturralde Y Sischka
• Guvernatorul provinciei Santa Clara, Cuba, Francisco Carrillo y Morales
• Guvernatorul provinciei Oriente, Cuba, Alfredo Lora y Torres
• Guvernatorul provinciei Camaguey, Cuba, Bernabes Sanchez y Batista
• Guvernatorul Districtului Federal Caracas, Venezuela, A. In. Delgado Brunier

• Primarul oraşului Indianapolis, J. E. Bell
• Primarul oraşului Chicago, Carter H. Harrison
• Primarul oraşului Erie, Pennsylvania, William J. Stern
• Primarul oraşului Lorain, Ohio, J. J. Pollock
• Primarul oraşului Liege, Gustave Kleyer
• Primarul oraşului Toronto, Ontario, H. C. Hocken
• Primarul oraşului Hamilton, Ontario, John Allan
• Primarul oraşului Akron, Ohio, Frank W. Rockwell
• Primarul oraşului Niles, Ohio, J. E. Bryan
• Primarul oraşului Warren, Ohio, Edward Parks

• Primarul oraşului New Castle, Pennsylvania, Walter V. Tyler
• Primarul oraşului Pittsburgh, Pennsylvania, Joseph G. Amstrong
• Primarul oraşului Newark, New Jersey, Patrick W. Brian
• Primarul oraşului Richmond, Virginia, George Ainslie
• Primarul oraşului Raleigh, Carolina de Nord, Jas. I. Johnson
• Primarul oraşului Jacksonville, Florida, Van C. Swearingen
• Primarul oraşului Matanzas, Cuba, Jose R. Montero y Broin
• Primarul oraşului Santa Clara, Cuba, Emilio Gonzales Coya Casanova
• Primarul oraşului Santiago de Cuba, Prisciliano Espinosa Julivert
• Primarul oraşului Sancti-Spiritus, Cuba, Judas Martinezmoles y Echemendia
• Primarul oraşului Camaguey, Cuba, Felix de Quesada Cespedes
• Primarul oraşului San Juan, Puerto Rico, Roberto H. Todd
• Primarul oraşului Arecibo, Puerto Rico, E. Landron
• Primarul oraşului Palma de Mallorca, Jaime Suau y Ponce
• Primarul oraşului Soller, Balearic Islands, Spania, Juan Puig y Rullan
• Primarul oraşului Alicante, Spania. Eugenic Boti Carbanell
• Primarul oraşului Madrid, Spania, Carlos Prast
• Primarul oraşului Alcoy, Spania, Francisco Molto Pascual

În timpul călătoriei, Dumitru Dan şi colegii săi au întâlnit oameni de stat, demnitari, diplomaţi, personalităţi marcante în diferite domenii, simpli secretari, agenţi de poliţie, lucrători în oficii poştale, doctori, preoţi sau comandanţi de nave.

Au avut ocazia să întâlnească reprezentanţi ai unor case regale, preşedinţi de ţări, guvernatori de state sau provincii, miniştri, consuli, comandanţi şi personalităţi militare, primari, preşedinţi sau directori de organizaţii sau societăţi, secretari, poliţişti, bibliotecari, curatori de muzee, jurnalişti ...

Sursa: Muzeul Judeţean Buzău, expoziţia Ocolul lumii pe jos. Povestea celor 497 perechi de opinci.

Vezi:
• Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (3)
• Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (4)
• Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (5)

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (4)

Erau zile şi nopţi întregi cu furtuni puternice, în timpul cărora pasagerii stăteau adunaţi la un loc, aşteptând din ceas în ceas scufundarea vaporului sau avarierea lui. Gândul lor era la colacii şi la bărcile de salvare care erau insuficiente faţă de numărul călătorilor.

Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (5)

Călătoria mea în jurul lumii s-a înscris în istoria turismului mondial ca fiind cea mai cutezătoare şi mai mare drumeţie pe jos. Sunt mulţumit că după ce am stat şase ani prin lume, vazând cum arată lumea în vremea aceea, am reuşit să mă întorc în România, patria mea dragă.

Alaska, Inner Passage: din Vancouver in Seward

Inside Passage este una dintre cele mai spectaculoase rute de croazieră. Datorită nenumăratelor insule, este protejată de valurile oceanului, ceea ce face navigația extrem de lină. De o parte și de alta a traseului derularea naturii sălbatice – păduri, munți, ghețari - este aproape hipnotică.

Călătorie spre câteva locuri sacre din România

Vom ajunge acolo pe jos, bucurându-ne de frumuseţea şi sălbăticia zonei. Gândindu-ne cât de greu a putut fi pentru invadatorii romani să găsească drumul şi să ajungă la capitală, ne putem chiar imagina cât de mulţi daci şi-au dat viaţa în bătălii.

Extraordinara călătorie pe jos în jurul lumii, 100000 km (1)

În 1908, Touring Club de France anunţă un concurs în care competitorii trebuiau să facă înconjurul lumii pe jos, susţinându-se prin mijloace materiale proprii. Dumitru Dan, Paul Pârvu, Gheorghe Negreanu şi Alexandru Pascu - la vremea respectivă studenţi la Universitatea Sorbona, au decis să facă faţă provocării, folosindu-şi banii şi resursele proprii.

Thassos - Jurnal de călătorie

Era sfârşit de iulie când am primit vizita prietenei mele, dornică să ne petrecem împreuna concediul. În câteva zile, rezervările erau făcute şi, în mai puţin de o lună, ne aflam deja în portul Keramoti, gata de îmbarcare pe feribotul ce avea să ne ducă pe Thassos, insula de smarald din nordul Mării Egee.